"Federatia de Jocuri Logice" - prima incercare

Robert Mateescu, Ishi Kunyo (9 dan pro), Mihai Bisca, Shoji Kazuko (3 dan pro), Parik Stefanov, eu si Koizumi Makoto (2 dan, medicul ambasadei) - 1995

Cautarea secretarului, organizarea congresului si birocratia ministerului au consumat ceva timp. Lunile au trecut iar Bogzi a trebuit sa plece. Am ramas singur pentru a duce activitatea federatiei mai departe si pina la organizarea congresului si numirea unui nou secretar mai aveam de asteptat putin. Nu sint facut pentru asa ceva si nu ma pricep la munca de "organizator". Pe deasupra mai sint si un tip meticulos, atunci cind este vorba de "altii" - caci fata de mine insumi sint probabil destul de delasator, daca nu chiar neglijent. Voiam sa fac "totul" si sa-l fac si "bine" iar asta imi lua o groaza de timp.

Inca de prin primavara (cred), ministrul Sportului fusese schimbat si la conducerea ministerului fusese numit Dl. Alexandru Mironov. De cum venise incercase sa uneasca federatiile de Bridge, Scrabble si Go intr-una singura, care ar fi urmat sa se intituleze "Federatia de Jocuri Logice". Nimeni dintre noi nu vedea utilitatea acestei uniri dar ministrul nu incetase sa ne trimita fel si fel de mesaje prin care sa ne convinga sa facem chestia asta - banuiesc ca, legal, nu o putea face asa ... cu forta. Eram totusi niste structuri "independente" (cel putin ... din punct de vedere legal) si asa ceva ar fi fost probabil imposibil.
Acum primisem o invitatie la o sedinta comuna cu ministrul. Banuiam cu totii ce urma sa se discute si ne-am sfatuit intre noi dinainte: niciuna dintre cele trei federatii nu era dispusa sa renunte la statutul ei actual, asa ca am aranjat sa ne opunem cu indirjire planurilor de unificare.

Invitatia era pentru cite doi reprezentanti din fiecare federatie, asa ca l-am luat pe Mihai Bisca (care era inca presedinte) si ne-am prezentat la ora fixata la Minister. Acolo, am constatat cu surprindere ca aparuse si Vali Urziceanu. Nu stiu ce cauta acolo, cum aflase de intilnirea respectiva si ce rost avea prezenta lui acolo si nici n-am avut timp sa clarificam situatia ca imediat a aparut si Mironov. Am intrat toti intr-o camera de sedinte si a inceput sa ne intrebe detalii despre activitatea fiecarei federatii. Cind a ajuns la noi, Vali a luat cuvintul trecind peste mine si Mihai si a inceput sa-i explice cum stau lucrurile. N-a vorbit chiar rau (doar citeva generalitati lipsite de substanta), dar faptul ca trecuse peste noi ne-a deranjat din cale afara. Mihai si cu mine am facut complectarile necesare si pe urma ministrul a trecut la problema care il rodea: unirea.

A incercat bineinteles sa-si expuna ideea in lumina cea mai frumoasa, dar de fapt nu stiu nici pina in ziua de azi care ar fi fost avantajele acestei uniri. Sustinea ca are planuri mari, ca o sa poata face rost de mai multi bani de la guvern pentru bugetele noastre, ca totul o sa fie mai bine ... Dar nimeni nu a inteles de ce ar fi trebuit totusi sa o facem (iar in promisiunile bugetare nu ne puteam increde). Pur si simplu nu am reusit sa intelegem de ce nu si-ar fi putut indeplini "planurile" - fie ele organizatorice sau financiare - si sub forma pe care o aveam in acel moment !
Ne-am despartit cu rugamintea sa ne mai gindim, si sa-i transmitem hotarirea noastra atunci cind o vom lua. Bineinteles ca nimeni nu i-a mai transmis nimic si lucrurile au ramas asa pina la plecarea mea din federatie.